D.P.P.D. Universitatea din Craiova
 
Portalul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic - Universitatea din Craiova  
 
rom   fra   eng
 





















METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
- autori: Florentina Mogonea (coord), Alexandrina Mihaela Popescu , Mihaela Aurelia Ștefan , Ecaterina Sarah Frăsineanu , Florentin Remus Mogonea


  
   Schimbările teoretice și practice din domeniul științelor educației impun, ca necesitate, formarea inițială în concordanță cu noile paradigme educaționale, instructiv-educative, dar și perfecționarea continuă. Realizată sub forma oficială a parcurgerii treptelor de promovare sau, pur și simplu, ca o îmbunătățire permanemntă a metodologiilor, modalităților acționale, a stilului didactic, formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă o prioritate, indiferent de treapta de școlaritate la care ne raportăm. Lucrarea se adresează, în primul rând, profesorilor din învățământul preșcolar, care doresc să-și completeze cunoștințele teoretice și să-și îmbunătățească practicile educative curente, dar poate fi un ghid util și pentru cei care se pregătesc să devină profesori sau pentru părinții copiilor preșcolari.

FORMAREA COMPETENTEI DE AUTOEVALUARE LA ELEVII DE LICEU
- autor Florentina Mogonea


Coperta 1
Coperta 4
  P R E F A Ţ Ă
    Conceptele evaluare şi autoevaluare suscită interes pentru mulţi dintre noi, indiferent de domeniul în care ne desfăşurăm activitatea. Ne preocupă evaluarea acţiunilor umane, a soluţiilor propuse pentru problemele cu care ne confruntăm, a proiectelor noastre şi ale celor din anturajul nostru.
   Sfera educaţiei articulează practic toate ipostazele evaluării, făcând posibil şi necesar un act evaluativ complex şi cu valenţe formative atât pentru educatori, cât şi pentru educaţi. Dată fiind importanţa evaluării, didactica modernă îi atribuie statutul de componentă a procesului didactic, alături de predare şi învăţare. De aceea, credem că o lucrare axată pe problematica evaluării/autoevaluării este de interes general pentru toţi specialiştii în ştiinţele educaţiei şi pentru toate cadrele didactice. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, din literatura pedagogică autohtonă, din ultimul timp, lipsesc lucrări fundamentale pe această temă. Cât despre autoevaluare, ea a fost tratată expeditiv sau chiar eludată din lucrările de pedagogie şi metodică, pierzându-se din vedere faptul că o instruire autentică presupune, pe lângă evaluarea realizată de cadrele didactice şi autoevaluarea realizată de către elevi asupra propriei lor activităţi.
  Preambulul de mai sus nu este o simplă introducere în problematica lucrării, ci şi un argument în favoarea importanţei şi a relevanţei educaţionale a temei abordate. De altfel, premisa de la care porneşte autoarea este aceea că, deşi didactica modernă postulează faptul că elevul este subiect al educaţiei, în practica educaţională actul evaluării este corelat numai cu personalitatea şi prestaţia didactică ale profesorului.
   În realitate, evaluarea şi autoevaluarea interferează permanent şi alcătuiesc un sistem complex cu multe implicaţii nu doar asupra demersului instructiv-educativ, ci şi asupra dezvoltării cognitive, afectiv-emoţionale şi comportamentale ale celor care sunt educaţi.
  Iată câmpul şi problematica în care autoarea a pătruns pentru a substanţializa una dintre componentele esenţiale ale procesului de învăţământ – evaluarea, în legătură cu care îl invocă pe Vasile Pavelcu, specialist al domeniului, care afirma: „Omul se naşte sub egida măsurii, a comparaţiei calitative şi cantitative cu alţii”. Ar fi util, spunem noi, ca, din când în când, să mai dăm examen şi în faţa propriei noastre conştiinţe.
  Conştientă de necesitatea autoevaluării, autoarea a luat în studiu conceptul care a devenit fundamental şi prezent pe întinsul întregii lucrări. A folosit şi alţi termeni, corelaţi, care au ajutat-o să aprofundeze conceptul autoevaluare.
  În structura lucrării se disting două secţiuni: cea teoretică şi cea experimentală. Remarcăm faptul că, de la început, în capitolul I („Autoevaluarea în contextul evaluării şcolare”) încearcă să surprindă raportul dintre evaluare şi autoevaluare şi reuşeşte să facă o caracterizare corectă a termenului. Tot în cadrul acestui capitol, autoarea se ocupă şi de unele suporturi teoretice privind posibilităţi şi limite în realizarea autoevaluării: subiectivitatea în autoevaluare, competenţa de evaluare, condiţii sinequanon în asigurarea succesului şcolar.
  În capitolul II („Autoevaluarea la vârsta adolescenţei. Relaţia cu autocunoaşterea şi metacogniţia”), face trimitere la procese şi activităţi psihice fără de care autoevaluarea ar fi imposibilă. Este vorba de autocunoaştere, de imaginea de sine, de eul şi personalitatea, de evoluţia imaginii de sine în ontogeneză etc.
  O subdiviziune aparte considerăm că este cea intitulată „Relaţia autoevaluare – metacogniţie”. Este vorba de două concepte care se află în raport de biunivocitate şi care ar trebui să fie conştientizat de către fiecare cadru didactic, deoarece nu ne putem imagina o autoevaluare corectă fără stăpânirea problematicii metacogniţiei şi fără valorificarea strategiilor metacognitive, în relaţia cu elevii.
  Capitolul al III-lea, intitulat „Modalităţi de formare a competenţei de autoevaluare a elevilor liceeni” este o prezentare, preponderent teoretică, a metodologiei formării şi dezvoltării competenţei elevilor de a se autoevalua. Prin acest capitol, autoarea face trecerea către partea a doua a lucrării, cea experimentală.
  Partea a doua este destinată prezentării cercetării întreprinse, mai întâi proiectarea acesteia, apoi desfăşurarea ei, prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute.
  În capitolul IV („Designul cercetării”) sunt prezentate în detaliu şi ordonate sub forma unui itinerar de lucru: scopul şi obiectivele, ipoteza cercetării, variabilele independente şi dependente, eşantionul de subiecţi şi de conţinut, etapele cercetării şi metodologia acesteia.
  În cadrul părţii a doua, un loc important este ocupat de desfăşurarea cercetării, autoarea realizând o prezentare detaliată, pe fiecare etapă a cercetării. Prima etapă este cea constatativă, structura şi conţinutul acestei etape dezvăluind faptul că autoarea cunoaşte lucrări care abordează cercetarea ştiinţifică psihopedagogică şi a valorificat cunoştinţele în materie, oferite de autori străini şi autohtoni. În etapa constatativă, s-a ocupat de eşantionul de subiecţi (constituit din elevi şi profesori) şi de elaborarea şi administrarea unor chestionare de opinii, atât elevilor, cât şi profesorilor. Au interesat-o opiniile elevilor privind autocunoaşterea şi autoanaliza propriilor posibilităţi, privind imaginea de sine, stima de sine, aprecierile elevilor privind nivelul lor de expectanţă, inventarierea opiniei elevilor privind metacogniţia. De la profesori a colectat opinii privind utilitatea autocunoaşterii şi autoevaluării, posibilităţile autoevaluative ale elevilor, valorificarea metacogniţiei de către profesori, în activitatea cu elevii. Aici a realizat şi pretestul, veriga necesară a constatativului. Considerăm că a construit şi utilizat o strategie de investigaţie specifică acestei etape de cercetare.
  Este prezentat în detaliu experimentul psiho-pedagogic, cu numeroase exemple din cadrul activităţilor desfăşurate cu elevii/profesorii. Astfel, eşantionul de conţinut este detaliat în cadrul unui subcapitol („Programul activităţilor formative”). În finalul capitolului V sunt prezentate evaluarea sumativă/posttestarea şi evaluarea la distanţă/retestarea, ceea ce a dat posibilitatea unor analize şi interpretări ale rezultatelor cercetării în manieră comprehensivă, realizate în capitolul VI. A comparat pretestul cu posttestul şi retestul, folosind metode statistice adecvate.
  Capitolul VII, destinat concluziilor finale, încheie logic un demers teoretic şi practic corect, concluziile fiind structurate în trei seturi, în funcţie de direcţia de acţiune urmată: concluzii privind eficienţa demersurilor teoretic şi practic-aplicativ întreprinse; concluzii privind dificultăţile, obstacolele, limitele întâlnite, specifice fiecărui component al binomului profesor – elev; concluzii, respectiv sugestii privind posibile modalităţi de acţiune ale binomului educaţional.
  În final, menţionăm câteva dintre contribuţiile pe care lucrarea le aduce, ca rezultat al demersului teoretic şi aplicativ:
  - Clarificarea unor aspecte privind esenţa autoevaluării şi relaţia ei cu metacognitivul;
  - Descoperirea unor factori favorizanţi şi a unora obstacolanţi ai acestei activităţi;
  - Crearea şi utilizarea unor tehnici care pot fi productive pentru formarea competenţei de autoevaluare.
Autoarea
__________________________

PROFESORUL SI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
- autor Florentina Mogonea


Coperta 1
Coperta 4
  ARGUMENT
    Concepută şi structurată ca un instrument de lucru operaţional pentru activităţile de seminar, lucrarea reprezintă un auxiliar curricular destinat în primul rând studenţilor de la toate facultăţile din cadrul Universităţii din Craiova, care urmează modulul de pregătire psihopedagogică iniţială, în vederea profesionalizării didactice. În acelaşi timp, prin conţinutul teoretic propus, prin sarcinile de lucru, itemii de evaluare/autoevaluare recomandate, lucrarea poate fi utilă tuturor celor interesaţi de problemele manageriale şi de leadership ale clasei de elevi.
    Materialul suport îmbină într-o structură coerentă aspectele teoretice legate de managementul clasei cu cele practic – aplicative, oferindu-le studenţilor posibilitatea de a exersa şi de a-şi dezvolta capacităţi şi competenţe implicite ale profilului managerial al profesorului – manager şi lider al clasei, prin punerea în situaţii educaţionale diverse şi complexe.
    Fiecare capitol are structura unui algoritm, cuprinzând:
    •Obiective / competenţe vizate;
    •Concepte esenţiale;
    •Suport teoretic;
    •Teme şi sarcini de autoevaluare, după fiecare secvenţă de elemente teoretice;
    •Teme de reflecţie, ca viitori profesori;
    •Situaţii – problemă propuse spre rezolvare;
    •Bibliografie
    Suportul teoretic propune conţinuturi ştiinţifice, prezentate într-o manieră accesibilă şi sintetică, oferind totodată şi posibilitatea unor aprofundări, prin realizarea unor analize, sinteze, lecturi proprii. Graficele, schemele şi tabelele prezentate constituie o modalitate eficientă de organizare şi structurare a informaţiei, dar, în acelaşi timp, oferă studenţilor modele de învăţare, prin intermediul reprezentărilor grafice.
    Partea aplicativă, predominantă în structura de ansamblu a lucrării, urmăreşte formarea profesorului – manager ca practician, dar şi reflexiv, capabil să sesizeze, analizeze, rezolve diferite situaţii educaţionale concrete.
    Temele şi sarcinile de autoevaluare propuse spre rezolvare urmăresc aplicarea şi clarificarea conţinutului teoretic, dar şi exersarea unor competenţe necesare profesorului – manager. Ele solicită o rezolvare originală, creativă, dar fundamentată ştiinţific, descurajând empirismul în analiza şi rezolvarea unor situaţii educative.
    Bibliografia recomandată, structurată pe două părţi: bibliografie obligatorie (marcată cu Bold) şi bibliografie opţională, recomandată pentru aprofundări, oferă suficiente sugestii pentru studiu, pentru aprofundări. Lucrarea cuprinde şi recomandări privind elaborarea portofoliului didactic de evaluare finală, oferind sugesti privind lucrările care pot fi elaborate în contextul studierii disciplinei Managementul clasei de elevi.
    Anexele din finalul lucrării reprezintă instrumente de lucru foarte utile, care pot fi valorificate în cadrul seminarelor desfăsurate cu studenţii, pentru clarificare aspectelor teoretice şi pentru rezolvarea unor situaţii practice.
    Cu speranţa că respectiva lucrare va contribui la formarea şi perfecţionarea profesională didactică, lansăm o invitaţie spre lectură tuturor celor care doresc să devină manageri şi lideri de succes ai clasei de elevi.
Autoarea
__________________________

A deveni profesor constructivist
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Formarea pedagogica a profesorului. Instrumente de invatare cognitiv - constructivista,
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Profesorul si alternativa constructivista a invatarii. Material-suport pedagogic pentru studentii-viitori profesori
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Pregatirea pedagogica a studentilor. Sarcini si instrumente de invatare independenta, constructivista. Pedagogie. Managementul clasei de elevi
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
  Introducere (format pdf)
__________________________








 Cursurile cu frecventa,
ID sau FR
se desfasoara [...]




 Deschiderea cursurilor postuniversitare [...]



 Cursuri acreditate
pentru formarea
continua [...]
 

Contact   Legislatie   Istoric