|
Seminarul didactic universitar. Seminarul
disciplinelor pedagogice: structuri, conţinuturi,
metodologii
-autor Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
|
Argument |
Asistăm în prezent la o diversificare
atât a câmpului educaţional, prin multiplicarea
dimensiunilor educaţiei, a problemelor de studiu ale
acestora, cât şi a spectrului teoriilor, metodologiilor
şi practicilor educaţionale, ceea ce a generat
multe dispute paradigmatice în contextul reflecţiilor
asupra acestui domeniu vast al educaţiei. În
spaţiul pedagogiei, ca ştiinţă
integrativă a educaţiei, aceste probleme
controversate se materializează în prevalarea a
două planuri de analiză: cel normativ, specific
paradigmei modernităţii în pedagogie şi cel
interpretativ, realizat din perspectiva pedagogiei
postmoderne, acesta din urmă câştigând din ce în
ce mai mult teren şi validare
ştiinţifică în teoria şi metodologia
educaţiei, dar fiind încă deficitar în practica
educaţională.
Pornind de la aceste constatări, ghidat de
principiul de fundamentare a educaţiei în jurul a patru
piloni – formulat în Raportul către UNESCO al
Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în
secolul XXI, coordonat de Jacques Delors şi sugestiv
intitulat Comoara lăuntrică : a
învăţa să ştii, a învăţa
să faci, a învăţa să
trăieşti împreună cu ceilalţi, a
învăţa să fii, animat de demersul
constructivist în instruire şi educare, specific
postmodernismului în educaţie, am localizat în
spaţiul educaţional problematica educaţiei
şi pedagogiei universitare, supuse unor ample reforme
instituţionale şi curriculare de actuala
politică educaţională. În cadrul acesteia,
seminarul didactic universitar reprezintă aspectul
procesual cu ample posibilităţi de
operaţionalizare a noilor orientări, teorii,
metodologii, practici ce vizează, cu precădere,
conştientizarea şi asumarea de către
studenţi a statutului epistemologic de agent pro-activ
în procesul instructiv-educativ, responsabil de propria
formare profesională şi de conturare a
conduitelor socializatoare.
Elaborarea unei lucrări
ştiinţifico-didactice a seminarului universitar
ridică o serie de întrebări preliminare, expresie
a dilemelor epistemologice, a situaţiilor problematice
ivite în mod curent în contextul practicii educaţiei
universitare:
- În cazul în care şi în
învăţământul universitar există o
neconcordanţă la nivelul unor aspecte ale teoriei
şi practicii educaţionale (cea din urmă
fiind mai greu de reformat, fapt explicabil dacă
ţinem cont că, în cadrul schimbărilor
majore din orice domeniu social, caracterul operaţional
este mai dificil de adaptat, modificat, asumat, realizat în
mod operativ decât fundamentul teoretico-metodologic), care
sunt dimensiunile esenţiale ale demersului metodologic
de studiere şi conturare a aspectelor procesuale ale
seminarului didactic universitar într-o lucrare de
actualitate?
- Teoria didactică a seminarului universitar
oferă profesorului soluţii pentru variabilitatea
situaţiilor concrete sau doar coordonatele procesului
instructiv-educativ?
- Perspectiva praxiologică a instruirii,
valorificată într-o lucrare a seminarului universitar,
poate oferi instrumentele metodologice utile profesorilor
pentru perfecţionarea demersului de instruire, pentru
rezolvarea situaţiilor problematice, cât şi
studenţilor în ameliorarea,
îmbunătăţirea metodelor, tehnicilor de
învăţare, chiar în activizarea seminarului
didactic?
- Care sunt modalităţile optime, eficiente de
corelare a seminarului cu celelalte forme de organizare a
activităţii didactice (cursuri, studiul
independent-individual şi în grup, lucrări
practice), astfel încât acestea să contribuie la
asigurarea calităţii instruirii în
învăţământul universitar?
În demersul investigativ asupra problematicii seminarului
didactic universitar am pornit de la următoarea
ipoteză (validarea acesteia şi redactarea
contribuţiilor fiind realizate în urma unei ample
activităţi de cercetare, prezenta lucrare
reprezentând o primă etapă, cea de conturare a
ideilor, direcţiilor metodologice prin studiul
documentar preliminar, prin propriile reflecţii, prin
valorificarea experienţei curente din practica
universitară):
Dacă seminarul didactic universitar este conceput,
organizat, coordonat, evaluat şi reglat din prisma
abordării praxiologice a procesului de
învăţământ, corelată cu alte
perspective de analiză (axiologică,
normativă, managerială, sistemică) şi
în acord cu pedagogia constructivistă, atunci acesta
poate deveni contextul didactic favorizant formării
studentului ca agent educaţional responsabil al
propriei formări profesionale, constructor de
acţiuni, situaţii, metodologii utile în
învăţare şi socializare, precum şi
activitatea didactică propice afirmării
competenţelor profesionale ale profesorului capabil de
o re-structurare, inovare permanentă a actului
didactic.
Concepţia metodologică adoptată în
studierea problematicii seminarului didactic universitar
şi redactarea prezentei lucrări este una de tip
sistemico-holistic, îmbinând mai multe perspective de
analiză – normativă, axiologică,
managerială, praxiologică, corelând stilul de
prezentare prescriptiv cu cel descriptiv, în funcţie de
specificul problemelor abordate.
Primul capitol al lucrării – Educaţia
universitară - conturează cadrul conceptual,
metodologic şi axiologic al seminarului didactic
universitar, fiind axat pe perspectivele şi
evoluţiile teoretice din domeniul educaţiei
universitare, pe specificul explicaţiilor şi
argumentelor ştiinţifice, analizele,
opţiunile personale asupra unor idei, teorii, modele,
paradigme nuanţând demersul reflexiv-investigativ,
fără a încerca să rezolve disputele
epistemologice. Definirea educaţiei universitare în
viziune sistemică, argumentele în favoarea
constructivismului pedagogic, abordarea comprehensivă a
curriculum-ului universitar reprezintă liniile majore,
ideile-ancoră în analizele teoretice şi
metateoretice realizate în acest prim capitol.
Al doilea capitol – Seminarul didactic universitar
– repere teoretico-metodologice – cuprinde o
sinteză a categoriilor şi subcategoriilor
taxonomice ale seminarului universitar din literatura de
referinţă, la care se adaugă şi
contribuţiile personale în demersul de realizare a unei
scheme operatorii a tipurilor de activitate
seminarială. Pentru fiecare tip fundamental este
realizată o analiză didactico-metodică, cu
propunerea şi descrierea unei succesiuni de
activităţi specifice, inserând şi exemple
de acţiuni, operaţii din practica
universitară curentă, încercând să confer
acestei părţi o valoare
metodologico-instrumentală. De menţionat că
modelele didactice prezentate au rol de ghid, de a orienta
profesorul şi studenţii în optimizarea
activităţii seminariale, care este abordată
mai ales dintr-o perspectivă situaţională
didactică.
Capitolul al treilea – Seminarul disciplinelor
pedagogice – aspecte teoretice şi demersuri
aplicative – este elaborat din perspectiva
praxiologică a instruirii, conform căreia sunt
evidenţiate instrumentele metodologice de asigurare a
calităţii, eficienţei şi
eficacităţii demersului de instruire în contextul
variabilităţii situaţiilor pedagogice.
Reprezintă cea mai vastă componentă a
lucrării, care detaliază, adaptează,
operaţionalizează unele probleme analizate în
5capitolele anterioare, acestea din urmă reprezentând
de fapt fundamentele teoretice (capitolul I) şi
fundamentele metodologice (capitolul II) ale problematicii
seminarului disciplinelor pedagogice. Pornind de la actualul
curriculum pentru formarea psihopedagogică
iniţială şi suplimentară a cadrelor
didactice, de la competenţele şi standardele
profesiunii didactice, valorificând practica
universitară din cadrul Departamentului pentru
Pregătirea Personalului Didactic al
Universităţii din Craiova, propunem modele
praxiologice de proiectarea a activităţii
seminariale, trasee metodologice de construire, derulare
şi optimizare a unor seminarii bazate pe
interacţiunea educaţională, descriem unele
metode şi tehnici de elaborare a lucrărilor
aplicative de către studenţi, toate acestea nu ca
algoritmi metodologici universal valabili, ci ca repere utile
în activitatea profesorului şi a studentului, ca
exemplificări de acţiuni posibile de ameliorare
şi perfecţionare a actului didactic de
către profesorul-manager al acţiunii
educaţionale şi de către
studenţii-participanţi activi ai procesului de
formare profesională.
Lucrarea se adresează în mod deosebit profesorilor
care desfăşoară activităţi
seminariale, animaţi de modernizarea actului de
instruire în contextul reformei instituţionale şi
curriculare din învăţământul universitar,
studenţilor din cadrul departamentelor de
pregătire a personalului didactic, preocupaţi de
perfecţionarea modului, stilului de a
învăţa, de a dobândi, în cele din urmă, un
profil de competenţă dezirabil
specializării curriculare şi celei pedagogice.
Cu ocazia elaborării acestei lucrări,
ţinem să mulţumim formatorilor autorului,
în special doamnei profesor universitar doctor Elena
Joiţa şi domnului profesor universitar doctor Dan
Potolea, ale căror lucrări, stiluri de instruire
şi educare, conduite socio-profesionale au constituit
repere de bază în formarea profesională în
domeniul educaţional, în efortul continuu de
perfecţionare a competenţelor pedagogice.
|
Autorul |
A deveni profesor constructivist
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela
Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
__________________________ |
Formarea pedagogica a profesorului.
Instrumente de invatare cognitiv - constructivista,
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
__________________________ |
Profesorul si alternativa constructivista a
invatarii. Material-suport pedagogic pentru studentii-viitori
profesori
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela
Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
__________________________ |
Pregatirea pedagogica a studentilor.
Sarcini si instrumente de invatare independenta,
constructivista. Pedagogie. Managementul clasei de elevi
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela
Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
|
Introducere
(format pdf) |
|
|
|
In octombrie se deschid cursurile postuniversitare [...]
Inscrierea la cursurile de zi se face [...]
Inscrierea la cursurile ID si FR [...]
|
|
|