TitleUniv

Revistă internaţională de studii argotice

ISSN: 2286-3893

ISSN-L: 2286-3893

Argotica1

Revista electronică ARGOTICA, No 1(7)/2018
ISSN: 2343-7200

Argoul muzicii şi al muzicienilor

Fiecare artă, fiecare ştiinţă are un vocabular propriu, iar muzica nu face excepţie. Natura sa universală explică de ce mulţi dintre termenii ei aparţin unui lexic comun în mai multe limbi. Dacă unele dintre acestea au fost mari surse de împrumuturi, cum ar fi germana, italiana (10% dintre italianismele din franceză ar proveni din lexicul muzicii (MARGARITO 2005)) sau mai nou engleza, fiecare dintre ele şi-a creat propriul vocabular muzical. Partajat de unii în mod transparent, sau opac de alţii, ceea ce ar putea fi numit un argou al muzicii şi al muzicienilor1 a fost relativ puţin studiat şi chiar mai puţin înregistrat în mod sistematic, în afară de lucrările lui GOUGET (1892), BOUCHAUX, JUTEAU şi ROUSSIN (1992) sau LEVET (1992 şi 2006).
Căile de cercetare şi observare ale acestui domeniu lexical special sunt multiple şi numeroase abordări sunt posibile, situate de multe ori la intersecţia dintre discipline, de aceea prezentul număr al Argoticii se adresează în egală măsură muzicologului, literatului, cercetătorului în ştiinţe umane şi lingvistului preocupat de acest obiect.
De exemplu, printre multe alte piste, cei interesaţi vor putea:
- să studieze procedeele semantice şi / sau formale care sunt deosebit de productive în crearea argoului muzical;
- să distingă, în cadrul argoului muzical, subcategorii lexicale specifice anumitor domenii muzicale, cum ar fi muzica clasică, rock’n’roll-ul, jazzul etc.;
- să examineze modul în care cuvintele din domeniul muzicii au alimentat numeroase expresii mai mult sau mai puţin populare şi au intervenit în vocabularul altor domenii sau specialităţi;
- să studieze locul şi rolul argoului muzical în cadrul practicilor lingvistice, evaluând, de exemplu, funcţia argoului (identitară, criptică etc.) în mediul muzical, atât în ceea ce priveşte producţia sa (profesionişti, studenţi, iubitori de muzică), cât şi la nivelul recepţiei (fani, critici, muzicologi). Ar fi interesant de văzut măsura în care argoul muzical participă la construirea unui etos individual sau colectiv şi ajută la stabilirea sau depăşirea limitelor care circumscriu diverse „teritorii muzicale“ (tip de muzică, grup etc.). O analiză a rolului argoului muzical în apariţia unei teorii sau a unui curent muzical ar clarifica, de asemenea, în mod util istoria muzicii şi evoluţia ei;
- să studieze şi să analizeze în literatura franceză, francofonă sau străină cum şi în ce scop scriitorul integrează în textul său termeni de argou muzical (izotopii şi câmpuri lexicale, postură literară, regie sau scenografie a muzicianului). Vor putea fi studiate cu folos unele neologisme literare, cum ar fi celebrele biglemoi şi pianocoktail ale lui Boris Vian.




Bibliografie:

DELAPLACE, Denis, « Les mots des groupes dans les recueils d’argot », Langage et sociétés, n° 92, 2002, p. 5-24.
BOUCHAUX, Alain, Madeleine JUTEAU et Didier ROUSSIN, L’argot des musiciens, Paris, Éditions Climats, 1992.
COLIN, Jean-Paul, Jean-Pierre MÉVEL et Christian LECLÈRE, Dictionnaire de l’argot et du français populaire [Dictionnaire de l’argot, 1990], Paris, Larousse, 2010.
GOUGET, Émile, L’argot musical : curiosités anecdotiques et philologiques, Paris, Fischbacher, 1892.
GUIRAUD, Pierre, Dictionnaire érotique, Paris, Payot [1978], 2006.
LEVET, Jean-Paul, Talkin’ that talk. Le langage du blues, du jazz et du rap, [rééd. augmentée de Talkin’ that talk. La langue du blues et du jazz, Paris, Hatier, 1992), Paris, Outre mesure, 2006.
MARGARITO, Mariagrazia, « Les italianismes de la langue française illustrés par l’exemple lexicographique : notes pour une quête identitaire », in Mickaela HEINZ (éd.), L’exemple lexicographique dans les dictionnaires français contemporains, Tübingen, Max Niemeyer Verlag, 2005, p. 359-368.
NORMAND, Philippe, Dictionnaire des mots des flics et des voyous, Paris, Balland, 2010.
PIERRON, Agnès, Dictionnaire des mots du sexe, Paris, Balland, 2010.
SCHAPIRO, Nat et Nat NENTOFF, Écoutez-moi ça ! (trad. fr. de Hear me talkin’ to ya, [1955]), Par-is, Buchet Chastel, 2015 [1956].
SOURDOT, Marc, « Argot, jargon, jargot », Langue française, 90, 1991, p. 13-27.




Calendar:

- 15 mai 2018: trimiterea propunerilor
- 30 iunie 2018: evaluarea propunerilor şi notificarea autorilor
- 15 septembrie 2018:trimiterea articolelor
- 31 octombrie 2018: termenul limită pentru definitivarea articolelor ce au avut nevoie de modificări
- Ianuarie 2019: publicarea online a revistei

Cerinte pentru propuneri:

- Numele şi prenumele autorului
- Afiliere (universitate / instituţie, facultate, departament, echipă de cercetare etc.)
- Titlul propunerii
- Rezumat (200-250 de cuvinte)
- 3-5 cuvinte cheie
- Bibliografie minimală (5 titluri)

Contacte pentru trimiterea propunerilor:

Hugues GALLI, Responsabila de număr (pentru propunerile în franceză):
huguesgalli@gmail.com

Laurenţiu BĂLĂ (pentru propunerile în romana, italiană spaniolă şi engleză):
lbala@central.ucv.ro

Pagina web a revistei: <http://cis01.central.ucv.ro/litere/argotica/>